Instincte materne!!!

Nu stiu altii cum au fost, dar eu sigur nu sunt Ion Creanga si totusi am niste amintiri din copilarie despre a mea mama, care ma fac azi sa ma intreb de ce oare nu sunt toate mamele la fel? Da, stupida  intrebare, pentru ca vei veni si imi vei spune ca fiecare persoana este unica si nu pot fi toti la fel. Da , da stiu, chestii si dureri de cap filosofice si  cate si mai cate altele asemenea. Insa mie una viata de zi cu zi imi dovedeste ca maternitatea ar trebui sa vina numai si numai cu certificat de aptitudine in domeniu. Si nu ma refer la timpul sarcinii, ci la comportamentul. mamelor dupa varsta de 1 an al copilului.

Pai numai deunazi am fost fara vointa mea martora la un comportamnet matern “ireprosabil”. Cum imi plimbam cainele, am ajuns cu el in fata blocului unde stau si cum bancile de aici sunt unse cu miere, toate mustele vin sa bazaie. Asadar, banca ocupata de o vecina cu ale sale fiice maritate si avand copii mici, care alta treaba nu aveau decat sa stea sa barfeasca sub pretextul supravegherii odoarelor. Si deodata una dintre odoare se duce plangand la a sa mama( cred si eu, avand in vedere ca era ora 21 si ceva mai multe minute seara, iar copilul nu are mai mult de un an si jumatate …..), iar aceasta foarte stresata de faptul ca a fost deranjata de la cea mai recenta barfa suculenta, incepe sa urle la copil ca sa taca si ( foloseste apoi o expresie care m-a lasat masca la propriu) ii spune copilei: “RUPE-TI PLANSUL DE PE FATA!!!!!”. Reactia mea:”Haaaaaaaaaaaaa!!!! Mda, hai Snookie in casa!”.

Deci m-am lamurit complet. In definitiv ca sa fii mama, chiar iti trebuie certificat. Sau sindromul de mama frustrata are loc doar in blocul meu.

Pai ce sa va doresc?! Sa nu va RUPE-TI  niciodata rasul de pe fata si o zi cat mai senina!!!

Incheiat  si terminat! Oprica a iesit!!!